­čçĚ­čç┤P─âdurile Rom├óniei distruse cu drujba! O afacere anual─â de peste 2,5 miliarde de euro, protejat─â politic!

Afacerile din domeniul exploat─ârilor forestiere ┼či prelucr─ârii lemnului vor atinge ├«n 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, iar cele peste 6.000 de firme care activeaz─â ├«n acest sector vor ├«nregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult dec├ót ├«n anul trecut, arat─â o analiz─â realizat─â de compania de consultan┼ú─â Frames.O statistic─â recent─â, dat─â publicit─â┼úii de Greenpeace, estima c─â Rom├ónia pierde ├«n fiecare or─â peste 3 hectare de p─âdure.

ÔÇŁ├Än absen┼úa unei legisla┼úii care s─â limiteze dispari┼úia ÔÇÖaurului verdeÔÇÖ, cu autorit─â┼úi preocupate doar la nivel declarativ de starea p─âdurilor, defri┼č─ârile masive, legale sau ilegale, s-au accentuat ├«n ultimii aniÔÇŁ, spun anali┼čtii Frames cita╚Ťi de news.ro.

Ei afirm─â c─â business-ul este unul relativ simplu ┼či insuficient reglementat, astfel c─â p─âdurea a atras tot mai mul┼úi investitori preocupa┼úi s─â taie c├ót mai repede ┼či c├ót mai mult, ├«n c─âutarea unor profituri cu multe zerouri.

ÔÇŁA┼ča s-a ajuns ca num─ârul firmelor active din domeniul exploat─ârilor forestiere ┼či prelucr─ârii lemnului s─â creasc─â semnificativ din 2010 ┼či p├ón─â ├«n prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme ├«n 2018 (cod CAEN 220 ┼či 1610)ÔÇŁ, adaug─â ei.Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, ├«n 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2,4 miliarde euro), ├«n cre┼čtere cu 800 milioane de lei fa┼ú─â de aceea┼či perioad─â a anului precedent ┼či la un nivel dublu fa┼ú─â de 2010 (5,48 miliarde lei). ┼×i profitabilitatea sectorului a urmat aceea┼či tendin┼ú─â, cresc├ónd de la 480,1 milioane lei ├«n 2010 la 678,1 milioane lei ├«n 2018.

ÔÇŁ2019 a adus o cre┼čtere a business-ului la nivelul ├«ntregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramure┼č ┼či Moldova. Firmele au investit semnificativ ├«n extinderea opera┼úiunilor, de la utilaje la for┼ú─â de munc─â, iar estim─ârile merg c─âtre un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euroÔÇŁ, afirm─â anali┼čtii companiei de consultan┼ú─â.

Potrivit datelor Frames, ├«n 2018, ├«n domeniul exploat─ârii forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angaja┼úi. Acestea au ├«ncheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei ┼či un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

Pe de alt─â parte, sectorul prelucr─ârii lemnului (t─âierea ┼či rindeluirea lemnului) ├«nregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angaja┼úi. Afacerile acestor firme dep─â┼čeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul ├«nregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.ÔÇŁDup─â 30 de ani de capitalism, Rom├ónia a ajuns o ┼úar─â sec─âtuit─â de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur ┼či p─âduri, autorit─â┼úile au v├óndut resursele ┼ú─ârii pe redeven┼úe infime. P─âdurea a devenit un business de succes, ├«ntr-o ┼úar─â prea pu┼úin preocupat─â de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitorÔÇŁ, afirm─â Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cel mai mare exploatator de lemn, HS Timber Productions

Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită HS Timber Productions, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.

Despre modul ├«n care, cu complicitatea autorit─â╚Ťilor, austriecii taie ilegal paduri, newsmaker a publicat mai multe materiale.

Potrivit analizei Frames, compania austriac─â, cu sediul ├«n Bucure┼čti, a ├«ncheiat anul 2018 cu o cifr─â de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) ┼či un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro).ÔÇŁAustriecii au ├«nregistrat, anul trecut, un profit redus ├«n compara┼úie cu cel ├«nregistrat ├«n anii de glorie din perioada 2010-2016, c├ónd raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit ├«n 2013, de 431,4 milioane de lei. ├Äns─â, pe ansamblu, compania reprezint─â cel mai mare ┼či puternic juc─âtor din pia┼ú─âÔÇŁ, afirm─â anali┼čtii.

Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

Pe locurile urm─âtoare ├«n topul companiilor implicate ├«n exploatarea ÔÇŁaurului verdeÔÇŁ al Rom├óniei ├«n 2018 se afl─â Kostamonu Romania SA, din Mure┼č, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) ┼či Karelia Upofloor SRL, din Maramure┼č, cu o cifr─â de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro).

├Än cazul ambelor firme, cre┼čterea afacerilor este una semnificativ─â ├«n ultimii 10 ani.

├Än 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar ├«n 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o cre┼čtere de business ┼či mai mare, de la 158,1 milioane lei ├«n 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

Clasamentul este completat, ├«n ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek Rom├ónia SA (Bac─âu) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramure┼č), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistri┼úa-N─âs─âud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bac─âu (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din Bucure┼čti (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) ┼či Virix Prod SRL din D├ómbovi┼úa (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).

Din punct de vedere regional, cele mai multe firme func┼úioneaz─â ├«n Suceava (758), Harghita (451), Arge┼č (382) Maramure┼č (334), Vrancea (332), Neam┼ú (316), Bistri┼úa N─âsud (275), Bac─âu (236) ┼či Bihor (235).

Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, ├«n 2018, de 1,59 milioane de lei ┼či un profit de aproximativ 100.000 lei, ├«n condi┼úiile ├«n care peste 90% dintre firme activau ├«n zona micro├«ntreprinderilor.ÔÇŁRadiografia business-ului din acest sector arat─â c─â pia┼úa este controlat─â, ├«n mare parte, de c├ó┼úiva juc─âtori care realizeaz─â peste 80% din cifra total─â de afaceri. Este un business care cre┼čte de la an la an ┼či ├«n care investitorii str─âini, ├«n special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprio┼úi, polonezi ┼či francezi, se afl─â ├«n prim-planÔÇŁ, afirm─â anali┼čtii de la Frames.

Piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos

Dincolo de afacerile legale din sectorul exploat─ârii lemnului, pia┼úa neagr─â a lemnului a crescut spectaculos, reu┼čind s─â dep─â┼čeasc─â, ca volum, segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Na┼úional, din Rom├ónia sunt t─âia┼úi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din aceast─â cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezint─â t─âierile legale, pentru care se pl─âtesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extra┼či f─âr─â nicio form─â legal─â, ├«n mare parte din p─âdurile proprietate privat─â.ÔÇŁDiferen┼úa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezint─â t─âieri neautorizate. Ast─âzi, cele mai mari probleme de t─âieri neautorizate le avem ├«n p─âdurile proprietate privat─â, apoi ├«n p─âdurile autorit─â┼úilor publice locale ┼či, pe locul trei, ├«n p─âdurile administrate de RNP RomsilvaÔÇŁ, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

Analiza Frames arat─â c─â situa┼úia din zona exploat─ârilor forestiere ┼či prelucr─ârii lemnului tinde s─â se agraveze de la an la an, pe m─âsur─â ce cererea de export de lemn din Rom├ónia cre┼čte semnificativ, iar autorit─â┼úile ├«nt├órzie s─â ia m─âsurile necesare combaterii fenomenului t─âierilor ilegale.

Potrivit anali┼čtilor, t─âierile ilegale trebuie pus─â ├«n leg─âtur─â direct─â ┼či cu situa┼úia firmelor din domeniu.

ÔÇŁCum majoritatea firmelor sunt din zona micro├«ntreprinderilor, iar media crean┼úelor este destul de ridicat─â, acestea nu au destul capital s─â supravie┼úuiasc─â condi┼úiilor din pia┼ú─â ┼či, posibil, ca multe dintre acestea, av├ónd ┼či un personal redus, s─â activeze la limita legii ├«n scopul de a-┼či p─âstra business-ul pe linia de plutireÔÇŁ, arat─â analiza.Anali┼čtii spun c─â ┼či statul este vinovat, ├«n mare parte, de extinderea fenomenului t─âierilor ilegale de arbori din p─âduri.

ÔÇŁDincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesiz─ârile ONG-urilor care au ar─âtat c─â printre beneficiarii t─âierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea ┼či mobil─â din Rom├ónia, nu am ├«nregistrat, din p─âcate, dec├ót victime (un mort ┼či alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva ├«n 2019) ┼či prea pu┼úine ac┼úiuni penale, m─âsuri administrative ├«ndreptate ├«mpotriva celor care taie ilegal p─âdurileÔÇŁ, arat─â analiza.

Potrivit exper┼úilor, trebuie f─âcut─â o diferen┼ú─â clar─â ├«ntre cei care exploateaz─â legal p─âdurile din Rom├ónia ┼či cei care o fac ilegal.

ÔÇŁEste esen┼úial, pe de alt─â parte, ca noul Guvern s─â vin─â cu m─âsuri concrete care s─â protejeze p─âdurile ┼či s─â limiteze, la un nivel drastic, t─âierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel pu┼úin pentru o perioad─â de c├ó┼úiva ani, ar putea fi o solu┼úie viabil─â pentru mediu, ├«ns─â dezastruoas─â pentru business-ul din acest sector. Astfel c─â trebuie g─âsit─â o solu┼úie de echilibru, care s─â stimuleze exploatarea sustenabil─â a p─âdurilor. O reglementare mai strict─â a acestui domeniu, inclusiv prin cre┼čterea semnificativ─â a taxelor pentru exploatarea lemnului, similar─â cu cea practicat─â ├«n alte ┼ú─âri occidentale, pare a fi cea mai bun─â solu┼úieÔÇŁ, se mai spune ├«n analiza Frames.

Analiza Frames a fost realizat─â pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultan┼ú─â dedicat companiilor din sectoarele exploat─ârii forestiere ┼či prelucr─ârii lemnului (cod CAEN 220 ┼či 1610). Datele prelucrate sunt ob┼úinute de la Registrul Comer┼úului ┼či Ministerul Finan┼úelor pe baza informa┼úiilor publice declarate de companii.

Redactor Sava Dr─âghici articol publicat de Sonia Iv─ânescu