🇷🇴🇪🇺Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română in Parlamentul Eruopean…

Parlamentul European va vota joi o rezoluţie privind comemorarea Revoluţiei române din decembrie 1989.Într-o sală cu extrem de puțini deputați, doar câteva zeci din 751, au citit declarații: Adina Vălean din partea Comisiei Europene; Traian Băsescu (PPE/PMP); Siegfried Mureșan (PPE/PNL) și Dan Motreanu (PPE/PNL); Cristian Terheș, Carmen Avram, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru și Dragoș Benea de la PSD. În sfârșit, din partea grupului Renew Europe, șeful grupului, Dacian Cioloș (Plus) și Vlad Botoș de la USR, iar de la UDMR, ambii deputați: Lorant-Gyorgy Vincze și Julius Winkler.

“În urmă cu 30 de ani, pe 16 decembrie 1989, revoluția română a început la Timișoara. Acesta a fost primul pas spre reîntoarcerea României și a românilor în Europa, după decenii de izolare impusă, bazată pe diviziuni artificiale, între est și vest”, a arătat Adina Vălean, în postarea publicată pe pagina de Facebook.

Comisarul european pentru Transporturi a mai declarat: “Revoluția română a fost cel din urmă act al mișcărilor populare anticomuniste din Europa Centrală și de Răsărit. Și cel mai sângeros. Peste o mie de oameni au plătit cu prețul vieții.

În acea iarnă rece din 1989, românii au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Aceste valori constituie fundamentul Europei noastre, așa cum o știm azi, dincolo de diferențele de limbă, rasă sau tradiții. Ne-au adus împreună, de la nord la sud, de la est la vest. Perpetuarea acestor valori – a drepturilor fundamentale, a domniei legii – trebuie să constituie un motor al unității europene.”

“Violența cu care regimul comunist a încercat să reprime aspirațiile românilor spre libertate și democrație, precum și greutățile perioadei de tranziție par la ani lumină față România de azi, parte a Uniunii Europene. Mai e încă de lucru. Călătoria noastră către o convergență deplină cu nucleul Uniunii Europene este în plină desfășurare. Monitorizăm în continuare situația statului de drept prin mecanismul de cooperare și verificare”, a mai scris Adina Vălean.

Vălean a povestit, de asemenea, ce făcea în Decembrie 1989: “Aveam 21 de ani și eram în ultimul an de facultate în momentul revoluției. Acele zile din decembrie 1989 vor rămâne pentru totdeauna în sufletul și mintea mea și în memoria colectivă a poporului român. Am trăit anii de tranziție către democrație, care au dus la aderarea țării mele la Uniunea Europeană. Dar nimic nu este peren. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va mai cunoaște regimuri totalitare, penurie și izolare. De aceea trebuie să privim către viitor și să aplicăm aceleași principii în relația cu cei din imediata vecinătate. Aceasta este voia cetățenilor noștri.”

Nu au existat însă discuții, deoarece totul s-a redus la citirea unor declarații redactate anterior de deputații români. În absența unei coordonări anterioare, intervențiile citite ale românilor au fost extrem de similare, mai toți citând numărul victimelor, morți și răniți, sau cerând, cum a făcut-o Maria Grapini, “respect” pentru România.

Tot Maria Grapini le-a cerut puținilor eurodeputați prezenți să nu creadă ce se spune uneori despre România: — „Nu vă luați după informații și anumiți conducători.”

La rândul său, colega de grup a Mariei Grapini, Carmen Avram, a spus că semnele dictaturii se arată și acum în România, prin intoleranță, prin faptul că „oricine poate fi atacat pentru părerile sale”.

Din puținii eurodeputați estici care au luat cuvântul, unii au căutat să atragă atenția spre țara lor. Astfel, bulgarul Petar Vitanov a amintit că înainte cu două zile de 16 decembrie, pe 14 decembrie, la Sofia, manifestanții intraseră în sediul guvernului cerând abrogarea art. 1 din Constituția Bulgariei, care vorbea despre rolul determinant al Partidului Comunist.

La fel, eurodeputatul polonez, Bogusław Liberadzki, a amintit că în Polonia lupta împotriva comunismului începuse încă din august 1980.

În sfârșit, doi eurodeputați români și-au afișat, lucru neobișnuit, preferințele religioase. Parlamentarul PSD, Chris Terheș, s-a oprit asupra persecuției trecute a bisericii greco-catolice. El a amintit că biserica greco-catolică a fost scoasă în afara legii în 1948 și că mulți preoți au fost aruncați în „închisori insalubre”.

Cât despre eurodeputatul USR Vlad Botoș, el s-a închinat în plenul parlamentului, anunțând că se roagă: „pentru ca eroii noștri să se odihnească în pace.”

Curajul celor care au ieşit în stradă în timpul revoluţiei române a permis revenirea României la valorile democraţiei, pluralismului, statului de drept, a libertăţii, este ceea ce ne-a readus pe harta Europei libere, democratice şi unite”, iar astăzi copiii lor se întreabă care este sensul sacrificiului părinţilor lor şi au dreptul să afle adevărul despre ceea ce s-a întâmplat atunci, a spus luni preşedintele grupului Renew Europe, Dacian Cioloş, în timpul dezbaterii din Parlamentul European (PE) consacrate comemorării a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989.

”Exact acum 30 de ani, la 16 decembrie 1989, la Timişoara se aprindea scânteia revoluţiei române. Câteva sute de oameni au îndrăznit atunci să se opună regimului totalitar. Lor li s-au alăturat în orele şi zilele care au urmat alte sute şi apoi mii de persoane, şi revoluţia s-a extins la Bucureşti, la Braşov, la Cluj, la Arad şi în toată ţara. În Timişoara s-au tras primele focuri de armă. Oamenii aceia nu-şi făceau iluzii că vor fi iertaţi de regim, ştiau că-şi riscă viaţa, şi totuşi au ieşit în stradă. Au ales libertatea, au avut curajul să denunţe dictatura, opresiunea, lipsa de libertate, lipsurile economice într-unul din cele mai dure regimuri comuniste din lume”, aminteşte Cioloş.

”Azi, în Parlamentul European omagiem curajul acestor oameni. Curajul lor este ceea ce a făcut posibilă revenirea României la valorile democraţiei, pluralismului, statului de drept, a libertăţii, este ceea ce ne-a readus pe harta Europei libere, democratice şi unite”, a subliniat el în plenul PE.

”În acele zile, oameni obişnuiţi au devenit eroi. Mulţi, prea mulţi dintre ei nu s-au mai întors acasă în viaţă. O mamă povestea cum, pe 22 decembrie, după ce stătuse o zi şi-o noapte în stradă, în Bucureşti, fiul ei s-a întors acasă cu cămaşa plină de sânge, pentru că un prieten de-al lui cu care protestase îi murise în braţe. Omul a plecat la serviciu pe 22 după-amiază şi mama l-a regăsit pe 26 venind acasă în sicriu”, a evocat mai departe eurodeputatul român.

”Copii care, după 30 de ani, au astăzi vârsta părinţilor pe care i-au pierdut atunci. Anul trecut, când numele eroilor au fost arborate pe gardul Palatului Regal, în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, un asemenea copil, care era deja adult, a venit şi a scris alături de numele tatălui său: ”Te iubesc, tati !” Acei copii se întreabă zi de zi care este sensul sacrificiului părinţilor lor. Şi ei, în primul rând, dar şi ceilalţi, au dreptul să afle adevărul despre ceea ce s-a întâmplat atunci. Şi noi trebuie să luptăm pentru ca niciodată oamenii să nu iasă în stradă şi să moară pentru libertatea lor, nici acum şi nici în generaţiile viitoare”, a insistat Cioloş în încheiere.

Pe o notă mai concretă, eurodeputata irlandeză Clare Daly, din partea Independents 4 Change (din Stânga Unită), a pus întrebarea: „de ce Romania are a doua emigrație cea mai numeroasă din lume după Siria?” Și a răspuns tot ea: „Din pricina corupției si a condițiilor de viață. Revoluția încă nu s-a încheiat”, a spus Clare Daly.

Dezbaterea s-a încheiat relativ abrupt, trecându-se la punctul următor: discutarea fraudei cu TVA.

Votul asupra unei rezoluții va avea loc joi. Textul rezoluției subliniază că statul român a întârziat, “nepermis de mult”, finalizarea aflării adevărului și că “este dreptul poporului român de a afla adevărul și obligația Statului român ca, prin intermediul justiției, să consolideze efortul de a ajunge la adevărurile Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”.

Redactor Sabău Ionela Pascu articol publicat de Doinița Fătu corespondent WordPress la Bruxelles