🇷🇴Statistica Rușinii pentru România la 30 de ani de la Căderea Comunismului…

România a fost una dintre extrem de puținele țări din lume care în primăvara lui 1989 a reușit să își plătească integral datoriile către FMI (21 miliarde de dolari).România este astăzi a doua din coada celor mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE.

Ca urmare, din România au emigrat în ultimii 10 ani mai mult de sase milioane de cetățeni din populația activă, dintre cei mai bine pregătiți, ceea ce reprezintă peste 20% din populația țării. Aceasta ne clasează pe locul 5 în topul populațiilor emigrante de pe mapamond, cu mult mai mulți decât din țările vecine.

Într-un studiu Eurostat se arată că România şi Bulgaria rămân cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană din punct de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor ocupând penultimul, respectiv ultimul loc.

Atât România cât şi Bulgaria sunt depăşite la acest capitol de Turcia, ţară candidată la Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor, Bulgaria este cel mai sărac stat din UE.

Luxemburgul continuă să fie cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană, urmată de Irlanda, unde produsul intern brut pe cap de locuitor este la jumătate din nivelul celui din Luxemburg. Eurostat precizează însă că rezultatul Luxemburgului se datorează numărului mare de muncitori transfrontalieri care au slujbe în Luxemburg.

PIB-ul Irlandei, tară care a beneficiat masiv de fondurile europene, este de 146 de unităţi pe cap de locuitor, clasându-se pe locul al doilea în rândul celor mai bogate state din cele 27 ale întregului blocului european.

Bulgaria are cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de 38 de unităţi, în timp ce România se situează imediat înaintea ei, cu 41 de unităţi.

Astfel, peste un sfert din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (32,8%), România (32,5%), Grecia (31,8%), Letonia (28,4%), Lituania (28,3%), Italia (27,3%) şi Spania (26,1%), arată datele prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică – Eurostat.

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,2%), Slovenia (16,2%), Slovacia (16,3%, datele din 2017), Finlanda (16,5%), Olanda (16,7%), Danemarca şi Franţa (ambele cu 17,4%) şi Austria (17,5%).

În cele 28 de state din Uniunea Europeană, 21,7% din populaţie – respectiv 109,2 milioane de persoane – era supusă în 2018 riscului de sărăcie şi excluziune socială, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2012 (123,8 milioane de persoane).

Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.

În perioada 2008 – 2018, riscul de sărăcie şi excluziune socială a crescut în nouă state membre din UE: Luxemburg (de la 15,5% în 2008 la 21,9% în 2018, sau 6,4 puncte procentuale), Grecia (3,7 pp), Estonia (2,6 pp), Spania (2,3 pp), Italia şi Olanda (ambele cu 1,8 pp), Suedia (1,3 pp), Danemarca (1,1 pp) şi Cipru (0,6 pp).

În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Bulgaria (de la 44,8% în 2008 la 32,8% în 2018, sau minus 12 puncte procentuale), România (minus 11,7 pp), Polonia (minus 11,6 pp), Ungaria (minus 11,6 pp) şi Letonia (minus 5,8 pp).

În 2008, România avea 9,11 milioane de cetăţeni supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar anul trecut – 6,36 milioane.

Redactor Sava Drăghici articol publicat de Andrei Marian Mihai