🇷🇴Top 10 evenimente care au marcat România în anul 2019…

2019 e pe cale să se devină istorie. A fost un an cu multe evenimente în plan politic și social. Unele te-au șocat, altele te-au bucurat, altele te-au indignat.Echipa News24Ro ți-a pregătit un top 10 al evenimentelor anului 2019, ca să vezi cam ce a însemnat acest an pentru România.

La final de an, unii își fac planuri pentru anul viitor. Alții se uită în urmă și analizează ce a fost. Mulți merg pe ambele variante și, de multe ori, concluzia e una care poate fi cuprinsă în celebra vorbă românească: „așa e viața, cu bune, cu rele„.

Nici anul care stă să se încheie nu avea cum să fie altfel. Mai sunt câteva zile și intri în 2020. Până atunci, hai să-ți aduci aminte ce ți-a marcat atenția anul acesta. Au fost multe, evident. Nu puteau fi cuprinse toate.

Top 10 Evenimente care au intrat in Istoria României din anul 2019

1. Alegerile europarlamentare:

Ai trecut printr-un an cu două runde de alegeri: europarlamentarele pe 26 mai și prezidențialele în luna noiembrie. Prezența în vară la scrutinul pentru ocuparea fotoliilor din Parlamentul European a fost una record: peste 49% dintre români s-au prezentat la vot la secțiile din țară și din diaspora.

A fost un interes masiv și datorită referendumului pe justiție, promis de președintele Klaus Iohannis și organizat în aceeași zi cu europarlamentarele. Ca să-ți faci o idee: pe 26 mai s-au prezentat la urne mai multe persoane decât la parlamentarele din 2016 – când prezența a fost de puțin peste 39%. Clasamentul îl știi deja: PNL pe primul loc, urmat de PSD și USR la mică distanță

2. Vizita de trei zile a Papei Francisc in România.

Timp de trei zile, Papa Francisc s-a aflat în România, aceasta fiind a doua vizită a unui Suveran Pontif în România.Papa Francisc și-a început vizita de trei zile în România, ale cărei puncte de maxim interes s-au desfășurat în afara Capitalei: la Șumuleu-Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.Spre deosebire de vizita pe care a făcut-o Papa Ioan Paul al II lea, în urmă cu 20 de ani, prima a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă și care a avut loc doar în București, Papa Francisc a făcut un adevărat tur de forță și s-a deplasat la Iași, Șumuleu-Ciuc și la Blaj.

Vizita Papei Ioan Paul al II lea a fost profund ecumenică, cea a lui Francisc a fost îndreptată mai mult către comunitățile romano și greco-catolice din România. Suveranul a vizitat și Catedrala Mântuirii Neamulu.

Papa Francisc a dăruit Trandafirul de aur Sanctuarului Marian de la Șumuleu Ciuc. Este o distincție oferită de Suveranii Pontifi încă din secolul a 11-lea, unor biserici, personalități regale sau locuri de pelerinaj, drept recunoaștere a serviciilor aduse Bisericii Catolice.

3. Primele sentințe în dosarul Colectiv

Pe final de an au venit și primele sentințe în dosarul Colectiv. O anchetă începută în urmă cu patru ani, după incendiul izbucnit pe 30 octombrie în clubul bucureștean. Zeci de morți, puțini inculpați. Au murit atunci 64 de persoane. Unele în seara incendiului, altele în următoarele zile. O a 65-a persoană s-a sinucis ulterior.

La aproape patru ani de la acea tragedie, apărea în spațiul public și un clip ținut la secret. Acolo ai văzut intervenția haotică a autorităților. La televizor, decidenții îți spuneau că totul e în regulă. În realitate, lucrurile stăteau exact pe dos.

Printre cei condamnați în primă instanță se numără cei trei patroni ai clubului – Alin Anastasescu, Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea – care au primit, pentru acuzația de ucidere din culpă, câte 11 ani și 8 luni de închisoare.  12 ani și 8 luni este pedeapsa primită de patroana firmei care a asigurat spectacolul pirotehnic, în timp ce fratele ei a primit o pedeapsă de 3 ani și jumătate.

Cei doi pirotehniști, Viorel Zaharia și Marian Moies au fost condamnați la 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv  10 ani de detenție.

Cei doi ofițeri de la ISU care au controlat clubul Colectiv au primit câte 9 ani și două luni de închisoare, iar fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 8 ani și jumătate de închisoare. Cele două angajate ale Primăriei, de asemenea, au fost condamnate la 7 și 8 ani de închisoare cu executare.

Curtea de Apel București va lua decizia finală. Cel mai probabil se va întâmpla anul viitor.

4. Cazul Caracal

Vara anului 2019 a fost marcată de tragedia din Caracal. Dispariția Alexandrei Măceșanu, adolescenta care a sunat în zadar de trei ori la 112, i-a trimis pe polițiști la locuința lui Gheorghe Dincă. S-a descoperit ulterior că bărbatul în vârstă de 66 de ani se face vinovat și de dispariția unei alte fete, Luiza Melencu, în luna aprilie.

Principalul suspect în cazul crimelor de la Caracal a recunoscut că le-a luat la ocazie pe ambele adolescente, le-a abuzat sexual și apoi le-a ucis cu brutalitate. Una dintre crime a fost confirmată de rezultatele ADN, în cazul celeilalte încă se mai așteaptă o nouă expertiză.

Crimele din Caracal au scos la iveală hibele din sistemul de ajutor 112. Alexandra Măceșanu a sunat de trei ori la 112, iar Poliția n-a reușit să o localizeze. Imediat după mediatizarea cazului, oficialii s-au grăbit să iasă în față și să anunțe diverse soluții. Dar acel caz a arătat că, de fapt, România te lasă să mori chiar și atunci când ceri ajutorul prin sistemul unic de urgență.

Caracal era pentru majoritatea românilor, până în vara lui 2019, cel mult subiectul unor bancuri mai mult sau mai puțin reușite. A devenit, între timp, orașul unor crime oribile și punctul central al unui caz care-ți arată că țara asta merge cu frâna de mână trasă.

5. Condamnarea lui Dragnea

27 mai 2019. Liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, e condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. E omul despre care s-a spus că a controlat, la un moment dat, tot ce se întâmpla în România. Era șeful celui mai mare partid, formațiunea care-și spulbera adversarii politici la parlamentarele din 2016, în contextul absenteismului de la urne.

Dar, încet-încet, lațul se strângea în jurul lui Dragnea și al partidului său. Repetatele încercări de a mutila justiție, atacurile la adresa mediului privat și criticile aduse oamenilor care ieșeau să protesteze în stradă aveau să aducă scăderea accelerată în sondaje a PSD.

Ordonanța 13, momentul 10 august – sunt doar câteva acțiuni marca PSD pe care lumea nu le uită ușor. Votul de la europarlamentarele din 26 mai a sancționat, de fapt, toate aceste derapaje.

A doua zi, Liviu Dragnea avea să fie condamnat definitiv. Înainte de a afla sentința, fostul lider al PSD spunea că nu vrea să plece, citez, ”ca prostul din această viață și din această funcție”.

Fizic, a plecat din politică și din libertate cu un model Dacia Duster, de culoare albastră.

6. Alegeri Prezidențiale 2019

Românii au fost chemați in doua tururi la alergie prezidențiale, deoarece niciunul din candidați la fotoliul de la Cotroceni nu obținuse o majoritate de voturi, astfel s-a ajuns la o bătălie in 2, intre Ioannis și Dăncilă.

Rezultatele aveau sa fie devastatore pentru pesediști, iar Dăncilă avea sa devina istorie in partid.

Iohannis a obţinut in turul doi al alegerilor 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă – 3.339.922, potrivit rezultatului final.

Numărul românilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

7. Viorica Dăncilă își dă demisia de la Conducerea PSD

După rezultatele proaste obținute la alegerile prezidențiale, Viorica Dăncilă a fost Încolțită din toate părțile de socialiști, ca sa își dea demisia, iar in urma presiunilor Viorica Dăncilă a demisionat din propria iniţiativă, după ce Comitetul Executiv a stabilit că este necesară o resetare a PSD.

“Aş vrea să îi mulţumesc doamnei Viorica Dăncilă, fostul nostru preşedinte. E pentru prima oară când eu am participat la un CEx în care toţi liderii şi-au spus opinia şi aşa a fost condusă doamna Dăncilă să se audă părerea tuturor. Un CEx matur care a fost pe fond, nu de formă. Cu toţii am ajuns la concluzia că trebuie o resetare a partidului şi nu făcut un măcel. De fapt şi de drept nu a picat niciun cap azi, iar o premieră pentru PSD, fostul preşedinte se regăşeşte în echipa partidului”, a declara Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.

Dăncilă, după ce a anunţat că şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al PSD: E un moment de demnitate 

Viorica Dăncilă, a precizat că nu a fost un moment de slăbiciune, ci a fost un gest de demnitate făcut pentru partid.

„A fost Comitetul Executiv Naţional destul de îndelungat, în care fiecare coleg şi-a spus opinia referitor la alegerile prezidenţiale şi proiecţia pe care o avem în perioadă următoare. Am înţeles opinia colegilor mei, faptul că se doreşte o resetare a partidului şi că trebuie cineva să îşi asume rezultatul alegerilor. Nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit să îmi dau demisia din funcţia de preşedinte PSD. E un gest făcut pentru partid”, a spus Viorica Dăncilă, la finalul şedinţei Comitetului Executiv.

8. 30 de ani de la Revoluție

Revoluția din 1989 a fost revoluția tinerilor, ei sunt cei care au ieșit în număr covârșitor pe străzi strigând „Libertate!”. 

Clădirea Ministerului de Interne, unde a funcționat Comitetul Central al Partidului Comunist Român, a fost deschisă publicului.

Pentru prima dată în 30 de ani, doritorii au avut acces în spații  precum arestul fostei Securități sau balconul de la etajul 1, de unde dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a adresat pentru ultima dată public. 

Parlamentul European a adoptat rezoluția privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română din 1989. Au fost 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri.

Proiectul solicită instituțiilor europene să facă toate eforturile pentru comemorarea crimelor regimurilor comuniste. În document mai este cerut statului român să intensifice acțiunile pentru aflarea adevărului despre Revoluție.

9. Crăciun însângerat pe şoselele din România: 44 de accidente, 19 morţi, în doar două zile

Un număr de 44 de accidente rutiere s-au produs, în ultimele două zile, în întreaga ţară, în urma cărora 19 persoane au decedat, iar alte 33 au fost grav rănite, informează joi Inspectoratul General al Poliţiei Române.

“În zilele de 24 şi 25 decembrie 2019, poliţiştii au intervenit la 6.057 de evenimente, dintre care 5.159 sesizate prin 112. În urma activităţilor, au fost constatate 1.469 de infracţiuni, dintre care 178 la regimul rutier, 589 contra persoanei, 489 contra patrimoniului, 11 de natură economică, 39 la Legea nr. 126/1995 (regimul materiilor explozive) şi 4 la Legea nr. 46/2008 (codul silvic)”, informează Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

205 persoane au fost prinse în flagrant delict, alte 28 persoane, urmărite naţional sau internaţional, au fost depistate, iar în cauzele instrumentate au fost dispuse 36 de măsuri preventive.

10. Regina Mamă Elena se întoarce in România pentru vecie

Regina-mamă Elena a României, a fost adusă în România, unde a fost înhumată la Mănăstirea Curtea de Argeș.La 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la deces, mama regelui Mihai s-a alăturat suveranilor României moderne. Regina a fost înhumată, așa cum și-a dorit fiul său, la Mănăstirea Curtea de Argeș (Noua Catedrală Regală). În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor primilor ani ai ocupaţiei sovietice şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

Elena vorbea şase limbi străine – greacă, franceză, engleză, română, germană şi italiană. Sunt oameni care știu că Regina Elena a României este singura regină din Europa care a primit titlul “Drept între popoare”, pentru lupta dusă în salvarea evreilor din calea deportării în lagărele de exterminare. A deschis spitale pentru sărmani şi şcoli în mai multe oraşe, iar prin Fundaţia ei – Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena – a făcut multe acte de caritate. 

“Majestatea Sa Regina-mamă Elena a României, născută Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896, mama Regelui Mihai, a fost fiica Majestăţilor Lor Regelui Constantin I al elenilor şi Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei.

A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei”.

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care avea să divorţeze la 21 iunie 1928.

Redactor Sabău Ionela Pascu articol publicat de Andrei Marian Mihai